Creanga de aur

 

De sarbatori, in casele romanilor, dar si in multe case din statele europene pot fi vazute atarnate deasupra usilor sau agatate de lustre bobitele albe ale crengutelor de vasc. De unde provine acest obicei si de ce este atat de apreciata planta numita vasc.

Conform unor mituri si legende, ramura de vasc (creanga de aur) este un simbol universal al regenerarii si nemuririi, asociata cu forta, intelepciunea si cunoasterea, virtuti care o apropie din punct de vedere simbolic de Sfinxul egiptean. Legenda spune ca la o mie de ani, vascul face o creanga de aur, iar cine are norocul sa o gaseasca capata puteri miraculoase si devine nemuritor. 

Pe de o parte, in conceptia unor credinte stravechi, creanga de vasc deschide Infernul, avand puteri magice, indepartand demonii si conferind nemurire, pentru ca nu este atacata de foc. Folosita de Enea si Orfeu in calatoriile lor subpamantene, creanga de aur este simbolul luminii care permite explorarea Infernului fara pierderea sufletului.

In medicina traditionala, vascul este o planta semi-parazita, ce se dezvolta pe ramurile unor pomi fructiferi sau a unor arbori. Sunt cunoscute efectele benefice ale vascului in diferite afectiuni, in special planta care se recolteaza de pe mar, prun sau par. In schimb, cel adunat din paduri, de pe stejar, de pe conifer sau chiar tei este toxic. Extractul de ramurele si frunze de vasc este un exceptional vaso-dilatator coronarian, folosit foarte mult in vindecarea tumorilor intra-craniene. De asemenea, se stie efectele benefice ale ceaiului si sucului de vasc care sunt folosite in tamaduirea bolilor de inima.

Pe de alta parte, potrivit conceptiei druide, vascul este considerata o planta sacra, simbolizand viata eterna, la fel ca si pomul de craciun. Preotii druizi taiau vascul de pe stejar cu o secera de aur in cadrul unor ceremonii religioase speciale, iar ramurile trebuiau prinse inainte de a atinge pamantul. Apoi, acestia rupeau crengile de vasc in mai multe ramurele si le imparteau credinciosilor care le atarnau deasupra usilor ca protectie impotriva fenomenelor meteo periculoase si a calamitatilor naturale. O legenda spune ca doi conducatori de armate care urmau sa se confrunte s-au intalnit intr-o padure si intamplarea a facut ca in stejarul sub care s-au oprit sa fie o creanga de vasc, fapt care a dus la incheierea pacii.

Apoi, majoritatea europenilor considera ca vascul este una dintre cele mai misterioase si magice plante. In conceptia folclorica europeana, vascul este o planta de leac si farmece, un aparator al vietii, al fertilitatii si un bun afrodisiac. In acest sens, scandinavii considerau ca aceasta planta vesnic verde aduce noroc si bunastare. Acestia vedeau in vasc o planta a pacii si armoniei, asociindu-o cu Frigga, zeita dragostei. De asemenea, potrivit unei credinte stravechi, in Marea Britanie, se crede ca planta a fost adusa de fulgere si trasnete pe crengile copacilor si de aceea vascul poate stinge focul.

Obiceiul sarutului sub vasc
Traditia de a te saruta sub ramura de vasc isi are radacinile intr-o frumoasa legenda scandinava legata de Frigga, zeita dragostei si de Balder, zeul soarelui, fiul acesteia. Intr-o noapte, Balder are un vis despre propria-i moarte. Ingrozit, el alearga la mama lui sa-i spuna visul. Premonitia fiului ei despre moarte o ingrijoreaza nespus de mult, intrucat ea stia ca odata cu Balder va dispare si pamantul. Pentru a preveni o astfel de tragedie, Frigga alearga la toate creaturile aerului, pamantului, focului pentru a le smulge promisiunea de a nu face vreun rau fiului ei.

Cu toate acestea, Loki, zeul raului a aflat ca Frigga a uitat sa ceara promisiunea unei singure plante. Aceasta era intalnita, de obicei, pe ramurile stejarilor si era cunoscuta sub numele de vasc. Loki a faurit o sageata otravita in varful careia a pus o crenguta de vasc si l-a pacalit pe Hoder, sa o indrepte catre Balder, fratele acestuia,. Zis si facut. Fara sa stea pe ganduri Hoder a trimis sageata otravita chiar in inima lui Balder, acesta murind pe loc. Dupa trei zile, Frigga reuseste sa-l readuca la viata pe fiul ei, cu ajutorul vascului. Zeita dragostei a binecuvantat planta si a adus asupra acesteia vraja ca oricine sta sub ea sa fie aparat permanent de pericole si sa aiba dreptul de a fi sarutat, ca un semn al dragostei.

Asadar, de atunci si pana in zilele noastre se pastreaza acest obicei. Se spune ca daca doi tineri indragostiti cad sub vraja acestui obicei, in acel an se casatoresc, iar daca doi soti sunt atrasi de aceasta vraja, acestia vor avea parte de intelegere, armonie si multa iubire.

Stefan Popa

[ sursa: www.crestinortodox.ro ]

  • Obiceiuri stravechi ale romanilor, de Anul Nou

      Anul Nou, la romani, se sarbatoreste in mai multe feluri, in functie de evenimentele care au loc, dar mai ales tinand cont de obiceiurile traditionale din fiecare zona. Astfel, in Sudul si Sud-Estul Romaniei, la cei care au bebelus, Anul Nou se sarbatoreste respectand un ritual stravechi, de pe vremea geto-dacilor: Read More
  • De Dragobete, saruta romaneste!

      Romanii stiu sa urasca, sa dusmaneasca, sa blesteme, dar si sa ierte si sa iubeasca. Sarbatoarea din data de 24 februarie, numita in folclorul popular, Dragobete este o inchinare a romanilor in fata celui mai frumos sentiment al omului - dragostea.Ne-am obisnuit, potrivit conceptiei folclorului popular, ca atat la noi, Read More
  • Obiceiuri de Schimbarea la Fata

      Schimbarea la Fata a Domnului este praznuita pe 6 august. In aceasta zi, Mantuitorul a luat pe Ioan, Petru si Iacob si au urcat pe Muntele Tabor. Acolo, pe cand se ruga, Domnul S-a schimbat la Fata. Chipul radia, lumina ca soarele, iar hainele I s-au facut albe ca zapada. Read More
  • Creanga de aur

      De sarbatori, in casele romanilor, dar si in multe case din statele europene pot fi vazute atarnate deasupra usilor sau agatate de lustre bobitele albe ale crengutelor de vasc. De unde provine acest obicei si de ce este atat de apreciata planta numita vasc.Conform unor mituri si legende, ramura Read More
  • Sfantul Haralambie in credinta populara

      Sfantul Haralambie este praznuit pe 10 februarie. A trait in secolul al II-lea si a fost episcop al cetatii Magnezia din Asia Mica. A fost martirizat la varsta de 113 ani. Capul Sfantului Haralambie se pastreaza la Manastirea "Sfantul Stefan" din Meteora. La noi in tara, fragmente de moaste se Read More
  • 1
The biggest bookie William Hill United Kingdom link.